Prin intermediul prezentului articol dorim să aducem la cunoștința părinților ultimele noutăți redate de studiile științifice. Literatura de specialitate oferă numeroase informații, însă concluzia este aceeași: singurul mod de a proteja ochii copiilor de dăunătoarele radiații UV este purtarea ochelarilor de soare de foarte bună calitate încă din primele luni de viață.

 

Razele UV și ochii copiilor

Este bine știut faptul că ochiul uman este extrem de sensibil la lumină, spre deosebire de întuneric când retina poate detecta doar fotoni de lumină albastră-verzuie. Așadar, nu este deloc surprinzător faptul că țesuturile oculare sunt mult mai vulnerabile la radiațiile UV și lumină decât pielea. 

Din acest motiv, oamenii sunt înzestrați cu anumite trăsături anatomice, fiziologice și comportamentale care protejează acest organ sensibil de radiația solară ultravioletă intensă din timpul zilei. 

Cele trei structuri oculare care pot fi afectate serios de expunerea la razele UV sunt corneea, cristalinul și retina. Deteriorarea acestor structuri duce la apariția unor afecțiuni ale ochiului precum cataracta, conjunctivita, cheratita (inflamarea corneei), pinguecula (boală degenerativă a conjunctivei) și degenerescența maculară.

 

Absorbția razelor UV

Pentru ca radiațiile optice să aibă un efect ele trebuie să fie absorbite, adică energia radiantă trebuie să fie transferată materialului asupra căruia se va produce efectul. Există două mecanisme principale prin care energia radiantă absorbită poate avea efect:

  • Căldura: energia radiantă este transformată în mișcare moleculară (energie cinetică), cum ar fi vibrația, rotirea și translația. Astfel, energia radiantă (măsurată în Joules, J) absorbită într-un anumit volum într-o unitate de timp determină creșterea temperaturii, adică puterea radiantă absorbită (J/s = Watt, W) pe unitatea de volum (m3) sau rata de absorbție (specifică) care este factorul determinant (pe lângă cât de rapid este răcit volumul de absorbție prin schimbul de căldură cu mediul său).
  • Fotochimia: energia radiantă poate stimula atomii sau moleculele prin mișcarea electronilor cei mai exteriori (valență) la niveluri de energie orbitală superioare. 

 

Protejarea ochilor împotriva razelor UV este ușoară și chiar funcționează

Majoritatea daunelor produse de UV asupra ochilor sunt cauzate de acumularea unor probleme micuțe de-a lungul mai multor ani. Doar purtând o pereche de ochelari de soare de foarte bună calitate, cu protecție UV 100% când sunteți afară, puteți reduce semnificativ șansele de îmbolnăvire ale ochilor. 

Și da, acest lucru chiar funcționează, cunosc personal oameni de 70 de ani care și-au protejat ochii cu ochelari de soare de fiecare dată când ieșeau în aer liber și ai căror ochi nu prezintă semne de îmbătrânire legate de razele UV, nefiind necesară purtarea ochelarilor pentru a vedea.

 

PS: Citind acest articol se poate înțelege că ochii fac tot ce pot pentru a evita orbirea ca urmare a radiațiilor UV, astfel încât aceste radiații să nu ajungă la nivelul retinei. Dar, asta vine cu un cost pe care tocmai l-am expus. Absorbția razelor UV în vitros (interiorul ochiului este umplut cu un “jeleu” similar cu albușul de ou ca să spunem așa, care se numește corpul vitros sau pur și simplu vitros) de către cromofori duce la descompunerea structurii normale a părții gelatinoase într-o structură mai lichidă. Acest lucru permite apoi o „detașare vitroasă“, unde vitrosul se îndepărtează de retină, iar la anumite persoane poate provoca ruperea retinei cu o posibilă pierdere a vederii. Această detașare vitroasă începe să apară la adulții de peste 50 de ani, astfel că cei care poartă ochelari de soare în mod regulat, au norocul de a avea încă 10 ani în plus înainte de a li se întâmpla acest lucru. Astfel vă invit să urmați sfaturile de mai jos:

 

Simpla purtare a unei perechi de ochelari de soare de cea mai bună calitate începând cu primele luni de viață de fiecare dată când ieșiți afară, la soare, este singurul mod de a evita ca razele UV să vă dăuneze ochii. 

 

Referințe:

  1. Comisia Europeană:  SCENIHR;
  2. David H. Sliney, How light reaches the eye and its components (2002);
  3. Jagger J., Introduction to research in ultraviolet photobiology (1967).

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>